Traseul ce străbate Rezervația Naturală Cheile Tișiței este principala atracție turistică din Munții Vrancei. Intrarea în Rezervație se face printr-o poartă tradițională în punctul numit „Gura Tișiței”, referire directă la confluența apelor Tișiței cu Putna și continuă șapte kilometri în amonte până la „Tunelul Mare”. Traseul este marcat cu triunghi roșu, este ușor accesibil cu o diferență de nivel de 200 de metri și face parte dintr-un traseu mai lung și mai dificil ce ajunge până în Șaua Geamăna(1496 m) în apropierea Vârfului Coza (Cristianu).
Gura Tișiței
Pentru parcurgerea sectorului principal „Gura Tișiței”-„Tunelul Mare” aveți nevoie de 4-6 ore dus-întors în funcție de capacitățile fizice și experiența fiecăruia.
Tunelul Mare
Poteca urmărește un fost drum forestier distrus în mare parte de inundațiile din anul 2005 și care la rândul său fusese construit pe locul unei foste căi ferate forestiere de la începutul anilor 1900.
Principalele repere ce pot fi identificate pe parcurs și care se regăsesc și pe harta atașată sunt: „La Tuburi”, „La Pârâul Arșiței”, „La Bolovan”, „La Pândar”, „ Arcada 1 și 2”, „La Tunelul Mare”.
După aproximativ șase kilometri, mai sus de cabana - observator „La Pândar” apele Tișiței se despart în Tișița Mare și Tișița Mică. Traseul urmează valea Tișiței Mici, urmând firul apei din dreapta în sensul de urcare. Drumul ce-o urmează îl mai folosim pentru circa 1 km, trecând pe sub bolțile a două tunele scurte de cale ferată forestieră (Arcada 1 și 2). Caracterul de chei al văii se păstrează și pe această porțiune. Continuarea traseului prin cei 200 de metri ai „Tunelului Mare” ne va permite reintrarea în Valea Tișiței Mari.
În 2020 au fost aplicate mici borne la fiecare 500 de metri, ce au ca scop aprecierea mai corectă a distanțelor precum și gestionarea mai precisă a timpului de parcurs. Un kilometru se parcurge în 15-20 de minute și presupune un efort constant în ambele sensuri de mers.
Deși traseul continuă și după „Tunelul Mare”, cei mai mulți turiști preferă să se oprească aici. Abordarea acestuia presupune încă 10 ore de mers până în prima localitate, o condiție fizică foarte bună și o echipare corespunzătoare.
Pentru a vă bucura de o ieșire fără incidente vă recomandăm deplasarea doar pe poteca marcată, folosirea de încălțăminte cu talpă aderentă și informarea corespunzătoare asupra stării traseului și a condițiilor meteo. Este necesară purtarea de căști de protecție, iar în lipsa acestora acordați o atenție sporită pasajelor cu risc ridicat de căderi de pietre, semnalizate corespunzător. Pe perioada iernii de la instalarea primului strat de zăpadă traseul este închis, existând risc de producere a avalanșelor.
„Rezervația Cheile Tișiței” se află la 71 km de Focșani urmând drumul național 2D Focșani -Târgu Secuiesc, accesul este bine semnalizat, se traversează podul peste Putna urmând un drum la stânga, iar la bifurcația de dincolo de pod se urmează drumul pietruit la dreapta, pentru aproximativ 1,3 km.
Nu plecați la drum fără o bună pregătire și informare. Salvatorii montani vrânceni vă stau la dispoziție 24 de ore din 24 la numărul de dispecerat 0738 40 70 80.
Sursă text și foto: Marius Adrian Coviltir,
salvator montan, șef de formație Salvamont Vrancea.
Traseul începe în dreptul cabanelor Giurgiu şi înaintează pe Valea Zăbalei alături de marcajul PA, pe o distanţă de 2,6 kilometri, până în zona cunoscută sub denumirea de „Căbălaşu”. Se înscrie 1,6 kilometri pe valea pârâului Căbălaşu, apoi se angajează cale de 3,8 kilometri într-o pădure foarte deasă, traversând Culmea Prelunci şi ajungănd în spre Creasta Gurgiului. Din această zonă, coboară lent ultimii 3,4 kilometri pentru a sosi la Refugiul Punctul Frăţiei Neamului Românesc.
Acesta este un traseu de legătură între traseul nr.9 sat Păulești-Hăulișca-Canton Alunu-Valea Cozei și Cascada din Horn. Are doar 900 de metri și se parcurge în 15-20 de minute.
Traseul se desprinde spre nord din DN2D şi urmează valea Pârâului Streiu cale de 4,1 kilometri. Întâlneşte apoi drumul DN2L (care face legătura între localităţile Lepşa şi Soveja) şi îl urmează pentru aproximativ 800 metri. Se desprinde spre stânga, angajându-se pentru următorii 3,2 kilometri peste culmea Muntelui Arsura şi întâlnind apoi traseul CR. Cele două marcaje se dublează următorii 3,2 kilometri, până la cabana forestieră Zboina Neagră. De la cabană înaintează încă 3,5 kilometri pentru a ajunge la Monumentul Obârşia Mioriţei. De aici, după alţi 9,3 kilometri ajunge în Pasul Stânişoarei, cunoscut şi sub numele de La Trei Hotare. Din pas traseul înaintează 5,1 kilometri şi întâlneşte apoi traseul TR, pe care îl dublează pe o distanţă de 900 metri până în valea Râului Oituz. Se desprinde de marcajul TR spre stânga (sud), continuând alţi 900 metri pe valea râului. Continuă spre est, în urcare susţinută, pe o distanţă de 1,5 kilometri, apoi întâlneşte marcajul BR pe care îl dublează pe ultimii 2,1 kilometri, până în Pasul Oituz.
Plecând din satul Dragosloveni, urmați drumul forestier de pe lângă apa Dragomirnei, poteca turistică este marcată cu cruce roșie, lungimea traseului este de aproximativ 10 kilometri și 750 de metri diferență de nivel. Dus-întors aveți nevoie de 8-9 ore, asta punând la socoteală și două popasuri în puncte de pe traseu: Șezătoarea Lupilor (punct de belvedere) și cabana de vânătoare Zboina Neagră.
Pe drumul forestier menționat, mergem spre apus (amonte) aproximativ o oră, circa 4 kilometri. Poteca se desprinde la stânga într-un urcuș domol pentru încă 30 de minute și ajungem la un pârâiaș, loc de popas binemeritat. Mai departe continuăm prin pădurea matură, în serpentine strânse încă 30 de minute, până la un mic platou, sub care se află un perete stâncos de vreo 20 de metri, locul fiind denumit „La Șezătoarea Lupilor”.
De la ,,Șezătoare", poteca bine conturată străbate pădurea de molid, ce pe alocuri este brăzdată de drumuri de exploatare și ajungem la cabana de vânătoare “Zboina" după încă o oră și 30 de minute. De aici și până în vârful Zboina Neagră (1 350 m) ajungem în maximum 30 minute, pe poteca deschisă în pădurea care limitează vizibilitatea asupra împrejurimilor.
Vârful Zboina Neagră vă oferă și o priveliște minunată, la orizont profilându-se către sud culmile Munților Vrancei iar către nord cele ale Nemirei.
Pe traseu nu veți găsi apă, iar după Șezătoarea Lupilor semnalul GSM este foarte slab. Echipați-vă corespunzător, încălțăminte cu talpă aderentă și haine groase. Soarele apune la 16:45, iar pe văi întunericul se instalează mai devreme. Nu plecați singur la drum, iar pe parcurs faceți-vă simțită prezența, vorbind sau fluierând moderat, pentru a alunga eventualele animale.
Informați-vă corespunzător, apelând oricând Dispeceratul Salvamont Vrancea la telefon 0738 40 70 80.
Marcajul face legătura între două trasee ce converg în Şaua Geamăna: traseul BR care vine din Tulnici şi traseul TR care urcă din Cheile Tişiţei. Poteca intră în pădure prin dreapta stânii Cârnituri şi merge pe curbă de nivel circa 2,1 kilometri, până la Refugiu Vidreni. De aici continuă prin spatele refugiului, pe o pantă accentuată, iar după aproximativ 450 metri ajunge în Golul Roibului.
Sursă text: Muntii Nostri
Traseul începe în Pasul Muşat, la graniţa judeţelor Covasna şi Vrancea. Marcajul pleacă din DN2D pe un drum forestier larg, orientat sud-est. După 20 metri virează dreapta, se înscrie pe un alt forestier şi intră în pădure. După 2 kilometri în care câştigă altitudine în mod constant ajunge sub Vârful Muşat. Traseul continuă pentru 100 metri printr-o zonă de reîmpădurire, apoi intră din nou în pădure. Parcurge alţi 1,2 kilometri pentru a ajunge în Poiana Hârtanu. Marcajul continuă prin poiană pentru încă 480 metri şi intersectează traseul BR care ajunge aici din Pasul Oituz.
Punctul de plecare al acestui traseu îl reprezintă Cabanele Giurgiu. Marcajul pleacă prin stânga cabanelor, pe un drum forestier. Urmăreşte acest forestier pe o distanţă de circa 630 metri, apoi se înscrie pe o potecă care ne conduce de-a lungul unui urcuş susţinut până sub Vârful cu Lespezi şi apoi în creasta muntelui Pietrosu, unde intersectează traseul BR. Cele două trasee continuă împreună pentru 800 metri, iar apoi marcajul CR coboară abrupt înspre Golul Verdelui. Aici traseul coteşte mai întâi spre est, iar apoi spre sud, continuând pentru 750 metri pe un forestier, după care intră în pădure prin stânga. Urcă până în Şaua Fânării unde intersectează din nou marcajul BR. Din acest punct începe coborârea spre Cabanele Giurgiu, urmând ca după 2,6 kilometri marcajul să se reîntroacă în punctul de plecare.
Sursă text - Muntii Nostri.
Acest traseu porneşte din DN2D, din apropierea Casei lui Neagu aflată la ieşirea din localitatea Greşu. Marcajul urmăreşte un drum forestier ce înaintează pe valea râului Putna pe o distanţă de aproximativ 10,5 kilometri. Părăseşte această vale, iar apoi continuă spre sud pentru încă 2,5 kilometri. Traversează spre dreapta pârâul Stâna lui Rusu şi intră în pădure. Următorii 1,8 kilometri parcurg câteva zone de defrişări unde înaintarea se face destul de greoi. În Şaua Poieniţa întâlneşte traseul TA care face legătura între Poiana Şindriliţa şi Vf. Lăcăuţi.
